Noua Zeelanda, pentru a 3-a oara campioana mondiala de rugby, a doua oara consecutiv, doua premiere absolute, dupa victoria cu 34-17 din finala de sambata, de pe Templul londonez Twickenham, in fata Australiei, si ea campioana mondiala, de doua ori.

Deocamdata, sa recapitulam cateva cifre seci ale actualei editii, in care si Romania va figura la capitolul recorduri, cu doua performante la care a fost si martora directa, dar si autoare exclusiva: cel mai mare numar de spectatori inregistrat vreodata la un meci de rugby in Cupa Mondiala, 89.267, la meciul cu Irlanda, din cadrul grupei D, precum si cea mai spectaculoasa revenire, cea din meciul cu Canada, de la 0-15, la 17-15.

* Asadar, podiumul editiei cu numarul 8 al Rugby World Cup este: 1. Noua Zeelanda; 2. Australia; 3. Africa de Sud; de altfel, cum locul 4 a fost ocupat tot de o reprezentanta a Emisferei Australe, Argentina, a fost prima oara in istoria competitiei cand Nordul nu a avut niciun reprezentant in semifinale.

* Cel mai bun atac: Noua Zeelanda (39 eseuri, 290 puncte)

* Cel mai bun marcator de eseuri: Julian Savea (Noua Zeelanda) – 8

* Cel mai bun realizator de puncte: Nicolas Sanchez (Argentina) – 97

* Numarul total de eseuri inscrise: 271 (5,64 medie pe meci)

* Numarul total de puncte inscrise: 2.439 (51 medie pe meci)

* Numar total de dropgoluri: 8

* Numar total de penalitati: 224

* Numar total de transformari: 194

* Cea mai mare diferenta de puncte: Africa de Sud-SUA 64-0

* Numar total de spectatori: 2.477.805 (medie 51.621 pe meci)

Nu vreau sa inchei acest scurt bilant fara intamplarea care poate fi considerata, dincolo de cifre si statistici, chiar dincolo de adjectivele cu care vor fi inconjurati mai ales invingatorii: gestul All Black Sonny Bill Williams de a darui medalia de campion mondial unui tanar suporter, care a venit pe gazonul de pe Twickenham la cateva minute dupa finala castigata in fata Australiei. Sa-l lasam pe “copilul cu inima mare” Sonny Bill Williams, care a jucat in repriza a doua a finalei, campion de categoria grea la box, in plus, profesionist, sa ne spuna ce a fost:

“Un pusti venea spre mine alergand, dar a fost ‘placat’ de un steward. Era, inainte de toate, un gest trist, nu era vorba decat de un copil entuziast. “Dar medalia nu inseamna totul, sunt mandru si onorat ca am castigat, asa ca mi-am spus: de ce sa nu-i fac seara minunata acestui pusti. L-am cautat si i-am oferit medalia. Sunt sigur ca-si va aminti de meciul acesta. Iar mama lui mi s-a parut destul de multumita. Purta un tricou al All Blacks, deci va fi, poate, un viitor All Blacks”.

“Eh, bine, antrenorul mi-a spus ca medalia este de aur pur (rade complice). Dar sunt multumit ca o are el, penru ca stiu ca o va aprecia, iar cand va fi mai batran va  putea povesti patania copiilor lui. Probabil este mai bine decat sa o fi pastrat atarnata de un perete”, a conchis campionul.