Gabriela Szabo. Greu de prins, la propriu, dar si la figurat, intr-o imagine, fie si scrisa, gen insantaneu, pentru ca marea campioana, care pe 14 noiembrie implineste 40 de ani, nu sta o clipa, de aici si ideea acestui Perpetuum mobile. Acum, in timp ce scriu aceste randuri, se afla la Frankfurt, pentru o reuniune a Comitetului Executiv al Asociatiei europene de atletism, indeplineste, inca, functia de ministru al Tineretului si Sportului, ca sa nu vorbim de perioada in care a fost sportiva, cand trecea prima cu bratele ridicate, in gestul victoriei, devenit o marca personala, parca. Acum 2 luni era si Ambasador al Romaniei pentru Saptamana Europeana a Sportului, alegandu-si deviza, normal, “Corpul omenesc este facut pentru miscare”.

Si cu toate acestea, este mereu disponibila, chiar daca e in sedinta de guvern sau intr-o alta actiune, peste hotare sau la Sighetu Marmatiei, da un sms, reprogrameaza si in cele din urma raspunde amabil oricarei solicitari. O prezenta ubicua si, in acelasi timp, de o impresionanta civilitate.

Prezenta care, evident, va continua inca multi ani de acum inainte, pentru ca viata intr-o asemenea cavalcada nu poate fi incetinita de nici un moment de cumpana, profesionala, acum, sau sportiva, asa cum a fost in 1995, cand, dupa un inceput de an fantastic, cu titlu mondial de sala si record mondial, au urmat dezamagirile verii.

Iar cand spun cavalcada, credeti-ma, o spun privind pur si simplu la reperele principale ale celor 12 ani de viata sportiva de ultra-performanta, cu rezultate incredibile, mai ales ca au fost realizate la varste in care un antrenor, in acest caz chiar descoperitorul si apoi sotul Gabrielei, Zsolt Gyongyossy, abia se pune pe munca si… pe asteptat, cu o rabdare de care doar tehnicienii de pe marginea pistei de alergari sau cei din preajma pragului de sarituri sunt nevoiti sa fie capabili.

Cu Gabriela Szabo parca am fi la un meci de fotbal transmis de un Sebi Domozina sau, acum, de un Ilie Dobre: 1991: campioana europeana de junioare, Salonic, la 3.000 m, cu un timp incredibil, sub 9’19″28/100, 1992, vicecampioana mondiala de juniori (la varsta de cadeti, ambele…), tot pe 3.000, dar cu un timp cu care acum se castiga titlul la senioare – 8’48″28/100, 1993, campioana europeana de juniori, San Sebastian, Spania, la 3.000 m de asemenea, 1994, campioana mondiala de juniori, Lisabona, bronz la europenele de la Helsinki, 1995, Campioana mondiala de senioare indoor, la Barcelona, la 3.000 m, campioana mondiala universitara, Fukuoka, la 1.500 m, 1996, vicecampioana olimpica la Atlanta, la 1.500 m, 1997, campioana mondiala indoor, Paris, la 3.000 m, campioana mondiala universitara, Catania, la 1.500 m, 1998, campioana europeana indoor, Valencia, la 3.000 m, vicecampioana europeana in aer liber, la Budapesta, la 5.000 m, 1999, campioana mondiala indoor, Maebashi, la 1.500 m, campioana mondiala in aer liber, pe 5.000 m, la Sevilla, 2000, campioana europeana indoor, la Gand, Belgia, la 3.000 m, CAMPIOANA OLIMPICA, Sydney, la 5.000 m, bronz tot acolo la 1.500 m, 2001, vicecampioana mondiala indoor, Lisabona, la 3.000 m, campioana mondiala in aer liber, Edmonton, la 1.500 m, 2002, vicecampioana europeana, Munchen, la 1.500 m, campioana mondiala, gata cu medaliile, eu am obosit doar transcriindu-le, credeti-ma.

In total, 21 de medalii de aur la JO, Mondiale si Europene (un total la primul loc ca si Nadia Comaneci, nu degeaba au fost comparate de atatea ori), 5 de argint si 2 de bronz, un palmares greu de consemnat. Pentru ca de realizat, va puteti imagina vreo 100.000 km alergati in antrenamente, cam de 10 ori ocolul Pamantului pe la Ecuator. Detine, inca, recordurile europene pe 3.000 m si 5.000 m indoor (proba care, sa fim corecti si sa consemnam, nu se mai alearga), a doborat in cariera de 2 ori recordurile mondiale si unul olimpic, a castigat Golden League, circuitul de concursuri de elita al IAAF, intr-un an, 1999, in care era obligatoriu sa castigi toate cursele din calendar (13!), a fost recompensata de 5 ori cu titlul de cea mai buna sportiva a anului din Romania,  dar si cea mai buna din Europa, in 1999, an in care prestigiosul cotidian, vechi de un secol, La Gazzetta dello Sport, a desemnat-o Cea mai buna sportiva a anului.

Intre timp, adica intre 2003 si pana acum, daca imi aduc bine aminte (curios, dar cu cat venim mai spre zilele noastre, cu atat datele sunt mai greu de gasit, pare ca toata lumea isi lasa nadejdea in Wikipedia, care, in ce priveste sportivii romani, este extrem de zgarcita, are numai “cioturi”; poate nu veti crede dar am gasit despre o vicecampioana olimpica romanca doar atat, un rand, “vicecampioana olimpica la…”, cu atat mai greu gasesti date, unde ne sunt cronicarii?), a mai dat si luat cu lauri gloriosi un doctorat in educatie fizica si sport in 2009, dupa un masterat, tot la ANEFS, a fost, mai intai, membra a comisiei sportivilor la European Athletics, unde acum este membra in Comitetetul Executiv, membra in Comisia sportivilor la Federatia internationala, vicepresedinta a Federatiei internationale, si, din 5 martie 2014, ministru al Tineretului si Sportului.

Iar, pour les connaisseurs, iata performantele cele mai buna realizate de Gabi, cunoscute, in atletism, ca Personal Bests: 1500m 3:56.97 Monaco, 08.08.1998; 1500m indoor, 4:03.23 Maebashi (Japonia) 06.03.1999; mila 4:19.30 Bellinzona (Elvetia) 01.07.1998; mila indoor 4:23.19 Stuttgart, 04.02.2001; 2000m 5:39.7h Zürich, 6.08.1995; 2000m indoor, 5:30.53 Sindelfingen (Germania) 08.03.1998; 3000m 8:21.42 Monaco, 19.07.2002; 3000m indoor, 8:32.88 Birmingham, 18.02.2001; 5000m 14:31.48 Berlin, 01.09.1998; 5000m indoor, 14:47.35 Dortmund, 13.02.1999; 8 km Road 25:33 Balmoral (Marea Britanie), 30.03.2002.

Deocamdata atat, sa nu uitam cu cine avem de-a face, motorul de Formula 1, intr-o caroserie la fel de gracila (1,58 m, 45 kg), cum inspirat i-a spus cineva, merge la o turatie parca impusa de o vointa cu totul aparte. Maine, de ziua ei, cum v-am obisnuit, referinte preluate din cronici aparute in timp despre eroina noastra de acum.