Pe site-ul Asociatiei internationale a presei sportive (AIPS), presedintele organizatiei, Gianni Merlo, pune intrebarea de mai sus chiar din titlu, dar si altele, constatand ca ne-am intors, de fapt, in anii 70-80 ai mileniului trecut, cei ai dopajului de stat. Articolul este lung, il voi rezuma.

Ingrijorarea lui Gianni Merlo, ca, de altfel, a tuturor pleaca de la declaratiile facute pentru New York Times de fostul director al laboratorului rus antidoping, dr. Grigori Rodcenkov, legate de incalcarile grave ale procedurilor la Jocurile Olimpice de la Soci, unde, spune un om din interiorul sistemului, au fost manipulate, inclusiv prin interventia serviciilor secrete ruse, foarte multe probe prelevate pentru testare, nu mai putin de 13 apartinand unor medaliati olimpici rusi.

Problema cea mai mare este ca recipientele in care se iau probele de urina (dupa cum se stie, cate 2, A si B, a doua pentru eventuala contraexpertiza), recipiente (foto) produse de compania elvetiana Berlinger, nu sunt sigure, putand fi deschise si sigilate la loc!

Doctorul Radcenkov a fost de acord sa participe la realizarea unui documentar pentru regizorul american Bryan Fogel, care insa va fi difuzat in septembrie, adica dupa Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. De ce abia atunci? Eu banuiesc ca a fost o conditie pusa de rus pentru ca nu se stie inca daca atletii din tara sa vor fi admisi la intreceri, iar o alta explicatie (care nu o exclude pe cea facuta de mine) ar fi ca manevrele de manipulare vor fi folosite si la Rio, mai ales ca testele vor fi transferate cu avionul in Europa, la laboratoarele de aici.

Pana atunci, iata cum descrie Rodcenkov ce s-a intamplat la Soci, parca ne-am afla intr-un thriller. Operatiunea de falsificare a probelor s-ar fi realizat in interiorul laboratorului, in toiul noptii. Cum intrebarile vin firesc: cum ar fi fost posibil, cand laboratorul lucra 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana (24/7 cum sintetizeaza, excelent americanii), iar in testare erau implicati si reprezentanti ai Agentiei mondiale antidoping, fostul director al laboratorului rus vorbeste de existenta unui soi de chepeng in podea, prin care erau trimise fiolele cu urina, care, dupa ce erau falsificate, erau retrimise in laborator, operatiunea fiind facuta de membri ai serviciului secret intern, celebrul FSB, mostenitorul KGB!

Ei bine, abia acum poate intervine dezastrul, apreciaza Gianni Merlo: in aceste conditii, o multime de sportivi din alte tari, deci nu protejati, declarati dopati la Soci pot contesta rezultatul, pentru ca daca este posibil sa umbli la probele biologice pentru a introduce, in cazul sportivilor protejati, probe “curate”, tot altfel, fie intentionat, fie prin simpla deschidere, la intamplare, a recipientelor, poti afecta acuratetea prelevarilor! Adica, asa cum se intampla in procese, probele aduse impotriva ta nefiind obtinute conform procedurilor sunt nule!

Abia acum, asadar, incepe nebunia, si, desi potrivit Berlinger si unui expert antidoping cu care a vorbit presedintele AIPS fiolele nu pot fi deschise fara a distruge sigiliul sau a lasa urme de “umblare”, exista si o precizare a firmei elvetiene, care lasa admite ca ar putea fi o operatiune criminala indelung planificata si care afecteaza intregul lant de custodie si operatiunile conexe cu probele prelevate!

Interesanta trecerea in revista facuta de Gianni Merlo in ce priveste dopajul, in acest amplu articol. “Istoria antidoping a fost sinonima cu sportul olimpic in ultimii 60 de ani, pentru ca inainte era simplu – nimeni nu se uita, asa ca nimeni nu era descoperit. Din 1980, boicotul JO de la Moscova si replica lui similara, dar in oglinda, din 1984, de la Los Angeles, au amplificat problema. Astfel au inceput dezvaluirile privind faptul ca in trecut a existat un fel de consens secret ca functionari fara scrupule si sportivi care vor merge la Moscova si Los Angeles vor putea concura fara teama de a fi prinsi pentru utilizarea substantelor care imbunatateau performantele sportive (…).

“La Los Angeles, situatia a fost complicata de cazul ciudat al printului Alexandre de Merode, membru CIO si sef al Comisiei sale medicale: mai multe probe pozitive si documente de laborator relevante au disparut din camera lui de Merode din hotelul de la Los Angeles. Printul a negat vehement furtul a sapte probe ale unor sportivi dopati, campioni la Los Angeles, impreuna cu rapoartele scrise. Dovezile au disparut”.

Aici as interveni cu observatii personale, din priza directa, in timp, ca sa zic asa. In primul rand, coniventa dintre organizatori si sportivi (sau delegatiile lor) dateaza de mult, mentorul meu in ale gazetariei sportive, Ilie Goga, prezent la Tokyo, in 1964 la JO (a scris si o carte de referinta de acolo, impreuna cu Romeo Vilara, tatal lui Andi), mi-a povestit ceea ce i-a spus un japonez din comitetul de organizare, intr-o discutie amicala: “Sa fim seriosi, nu afectam noi cu acuzatii de dopaj sau altele o asemenea sarbatoare, nu ne batem joc de eforturile, inclusiv financiare exceptionale, facute”.

Pe de alta parte, dupa Los Angeles, cand s-a reusit, la Seul, reunirea miscarii olimpice, incepusera sa apara stiri din partea unor cercetatori cu amenintari imense la adresa nu numai a corectitudinii sportive, dar chiar a sanatatii atletilor, vorbindu-se insistent de cercetari genetice, adica lucruri chiar si peste ceea ce se intampla, de pilda, in RDG, unde cadeau recordurile ca mustele, totul devenea halucinant, cum se spune acum despre orice ploicica. Asa ca a aparut zguduitorul caz Ben Johnson, sprinterul canadian campion olimpic prins dopat cu stanozolol, “primul om bionic”, dupa cum spunea, cumva inconstient, antrenorul lui, o creatura stranie care nu putea merge, la pas, normal, era construita doar pentru fuga.

Spaima de excese (s-au inregistrat o serie de decese stranii, precum cel al sprinterei americane Florence Griffith-Joyner) a dus la ofensiva antidoping din ultimul sfert de veac. Iar acum apar indoielile asupra valabilitatii acestei lupte. Inclusiv prin exagerarea numita Meldonium, care pare o eroare de abordare fatala din partea AMA.

Oricum, asa cum spunea Gianni Merlo, ne aflam intr-un moment de cotitura al luptei antidoping, iar ultimele “dezgropari de morti” de pe la Beijing si, in curand, Londra si Soci nu fac decat sa demonstreze ca si CIO actioneaza cu hei-rup la ananghie. . De fapt, recunoaste ca la respectivele editii au fost lucruri necurate trecute cu vederea, unele, poti crede, in mod voit, “sa nu strice sarbatoarea”, cum spunea interlocutorul lui Ilie Goga in 1964!

Vesnica “de-a hotii si vardistii”…