Vorba cantecului, frantuzesc, vezi bine: Revii mereu, asa cum se intampla cu Turul Frantei 2018, care va avea Marele start in provincia vestica Vandeea, la 6 ani de la trecerea pe aici, iar pe traseu va trece, din nou pe Alpe d’Huez, la 3 ani de la victoria lui Thibaut Pinot, ultima oara cand plutonul s-a catarat pe aici (foto).

In rest, surprinde, totusi, doua lucruri din debut: se pleaca abia in 7 iulie, desi in ultima vreme plecarea era in jurul datei de 1 iulie (probabil pentru a putea tenta la o dubla Giro-Tur), iar primele 10 etape sunt practic favorabile puncheurilor si sprinterilor, cu un contratimp pe echipe de doar 35 km, in ziua a treia, primul clou, ca sa ramanem pe taramul gazdelor, viitoarei editii.

Abia dupa 10 etape se ajunge la masivele muntoase, in ordinea Alpi-Pirinei, aici, in Pirinei, fiind programata o etapa-regina de… doar 65 km, cu munte aproape in intregime si sosire pe o catarare inedita, pe Varful Portet, cu treceri peste Peyragudes, apoi Azet la debut, sosirea fiind la 2.215 km.

Asadar, cea mai scurta etapa in linie din istoria Marii Bucle are toate ingredientele acestei caracterizari, de etapa-regina, mai ales ca Portet este un urias, cu o escalada de 16 km la peste 8 la suta, un Tourmalet bis. Adica, o ascensiune mai lunga si mai dura decat Alpe d’Huez.

Doua zile dupa aceea, ultima etapa de munte va avea un traseu intrat, deja, in traditie, cu clasicele Tourmalet si Aubisque, iar sosirea dupa o spectaculoasa coborare pana la Laruns.

Totodata, se confirma reducerea ponderii contratimpuui individual, o singura etapa fiind prevazuta, si aceea scurta, de doar 31 km, pe un traseu valonat, pe colinele Tarii Bascilor, unde, din nou, asistam la o revenire, dupa 2006.

Specialistii au si inceput sa desemneze ciclistii carora li se potriveste cel mai bine traseul, asa, la prima vedere: francezul Romain Bardet, speranta gazdelor ca “in sfarsit, dupa atata asteptare…”, apoi olandezul Tom Dumoulin, inevitabilul lider al echipei celei mai bogate, Sky, britanicul Chris Froome, Vincenzo Nibali, care nu poate oricum fi trecut cu vederea, mai ales ca in primele zile unele etape au aspect de clasice de o zi, Thibaut Pinot, nevoit sa tina aproape 10 zile, pentru a izbucni pe munte, australianul Richie Porte, precum si columbianul Nairo Quintana, cu ale sale, totusi, locuri secunde in 2013 si 2015, cu avantajul ca anul viitor se va concentra pe Le Tour, pricepand ca nu are forta de a face minuni, cum a crezut in 2017…