S-a incheiat, practic, si editia 101 a Giro d’Italia, cu Chris Froome in tricoul roz (duminica, la Roma, in ultima zi, cronometrele stau nemiscate, se fac inregistreaza doar locurile), si spun acest lucru pentru ca britanicul lider al echipei Sky este inca sub amenintarea serioasa a unei suspendari.

Dincolo de orice fel de indoieli, de procese de intentie, Froome va ramane in amintirea multora cu victoriile de etapa de pe Zoncolan si formidabila cavalcada din etapa-regina, a 19-a, 80 km de caratura solitara pe 3 catarari, la sfarsitul carora a preluat sefia clasamentului.

Dar, faptele sunt fapte: cu un nivel de salbutamol dublu fata de limita inferioara admisa (2000 de nanograme pe mililitru, au fost suspendari la 1.200, limita fiind 1.000), normal Froome nu poate scapa de suspendare. Iar aceasta, daca nu aruncam totul la gunoi, incepe in ziua depistarii, adica 17 septembrie 2017, in Vuelta.

Este si normal, pentru ca asa cum substantele interzise nu dispar din corp instantaneu, nici efectul pe care il produc (si pentru care sunt luate, nu?) nu inceteaza pe loc, cand ai dat proba!

Iar ca sa incheiem cu povestea Froome, s-a tot amintit cazatura lui formidabila din prima zi a actualui Giro, la Ierusalim. Asa este, numai ca nu a cazut in cursa, ci la recunoasterea traseului (la km 4 din 9, ca era un soi de prolog), iar Gazzetta dello Sport a precizat clar: “leziuni superficiale la spate si la piciorul drept, care nu ii pun insa in pericol prezenta la etapa inaugurala.”

Caz tipic de “din tantar armasar” sau incercari inexplicabile de a aureola un succes (vai, saracul, a mai avut si un accident…) cand nu este cazul.

Sa trecem, insa, la lucruri mai vesele, anume la etapa a 20-a, Susa-Cervinia (215 km), castigata de spaniolul Mikel Nieve, de la Mitchelton-Scott, in 5h43’48”, ibericul implinind 34 de ani chiar in ziua acestei victorii.

Se pare ca Nieve isi croieste cursele dupa evenimentele personale, pentru ca precedentele doua etape cucerite in Giro au fost obtinute tot de ziua lui, dupa cum au cazut traseele favorabile acestui catarator de bun nivel: pe 20 mai 2011, la Cardeccia, si pe 20 mai 2016, la Gridale del Friuli! E tare, omul, zau asa…

Daca vorbim de aceeasi etapa sa spunem ca Froome si-a aparat cu brio tricoul, raspunzand foarte bine la nu mai putin de 5 atacuri ale lui Dumoulin, sosind pe 7. Dar si ca un nou ocupant al podiumului din dimineata startului, francezul Thibaut Pinot a dat distanta enorma la final, 45’32”.

Si cum cu o zi inainte, joi, insusi liderul cursei, britanicul Simon Yates, a sosit “la felinare”, cum se spune, adica pe intuneric, cu o intarziere de 38’51”, m-am intrebat, asistand pentru prima oara la asemenea “ramoliri” turbate, care ar putea fi explicatia.

Pare ca este vorba de introducerea, pentru prima oara intr-un mare tur, intr-o cursa ciclista in general, a sistemului VAR, arbitrajul video, camerele fiind pe toata lumea, astfel ca daca ai o zi nenorocita te-ai curatat, nu te mai poti agata cativa kilometri sa-ti tragi sufletul, coechipierii nu te mai pot impinge pana iti trece lesinul, trebuie sa fii 3 saptamani la parametri de la bine in sus!

Inainte de a insera clasamentul primilor 10 la general, unul, cum spuneam, batut in cuie, pentru ca etapa a 21-a, Roma-Roma, 118 km, este de prezentare turistica, va voi spune ca tricourile distinctive sunt adjudecate de Chris Froome, roz si al cataratorilor, albastru, italianul Elia Viviani (Quick Step), cel pe puncte, ciclamen, si Miguel Angel Lopez, columbianul de la Astana, al tinerilor, alb.

Iata, deci, top 10 al Giro-2018, final, pana la decizia contrarie a Tribunalului antidoping al UCI:

1. Chris FROOME (Gb – Sky);
2. Dumoulin (Olanda) la 46’’
; 3. Lopez (Columbia) la 4’57’’;
4. Carapaz (Ecuador) la 5’44’’;
5. Pozzovivo (Italia) la 8’03’’;
6. Bilbao (Spania) la 11’50’’;
7. Konrad (Austria) la 13’01’’;
8. G. Bennett (Noua Zeelanda) la 3’17’’;
9. Oomen (Olanda) la 14’18’’;
10. Formolo (Italia) la 15’16’’.

Advertisements