Un lucru este cert: campioana lumii la fotbal din 2018 va fi o tara europeana, dupa ce Franta a eliminat vineri in sferturi Uruguay, cu 2-0, iar Belgia a oprit Brazilia, cu 2-1, dovada faptului ca fotbalul actual este o intreprindere de profesionisti, bine structurata, pe modelul celorlalte activitati productive ale lumii avansate.

Chiar daca, in prima zi a sferturilor de finala am avut invingatoare, de fapt, multinationale, adica echipe bazate pe aflux de naturalizati sau imigranti, eficienta, rezultatul s-au bazat pe metodica evidenta a unei organizari fara cusur, care stie sa foloseasca la maximum talentul celor care se ocupa serios cu acest doar aparent joc.

S-a tot spus, mai in gluma, mai in serios, ca echipa Frantei este cea mai buna nationala africana de la turneul final din Rusia, ori ca nu prea gasesti nici flamanzi sau valoni in echipa Belgiei, dar campionatele din aceste tari asigura fudamentul unui domeniu in care improvizatia este doar in limitele unui spectacol foarte bine regizat.

Iata Franta, cel mai bun jucator al reprezentativei a fost Griezmann, un marcator de exceptie (a si marcat, in minutul 61, dupa ce ii centrase perfect lui Varane, pentru deschiderea scorului in minutul 40), dar alsacianul joaca in Spania, intr-un campionat perfect structurat, cel spaniol.

De fapt, aproape toti fotbalistii de la aceste Mondiale, adica toti cei care conteaza, evolueaza la cluburi europene, mari, nu improvizatii gen “cumpar, vand, investitor in fotbal ma numesc”. Sa ne iasa din cap aiurelile astea, altfel va trebui sa asteptam un turneu final cu 100 de echipe ca sa ajungem la masa cea bogata.

De cealalta parte, absenta lui Cavani din trupa uruguayana demonstreaza importanta elitelor, a marilor valori, cei care, la greu, schimba soarta meciurilor, chiar daca nu au gene de primadona. Fara un asemenea specialist, ca sa raman in paradigma de inceput, Uruguay-ul a pierdut mult, practic a pierdut fara drept de apel.

Seara, la Kazan, Belgia a profitat de orice oportunitate, inscriind in urma unui autogol, Fernandinho (min. 13), apoi a unui gol pe un contraatac scoala, cu participarea exceptionala a lui Lukaku, faza finalizata de excelentul De Bruyne (min. 31).

Semnificativ, si aici, este aiureala de la autogol, in care nu mai putin de 3 brazilieni se tineau unul pe altul, au sarit fara niciun sens la un corner, balonul lovindu-l pe nefericitul Fernandinho cam in ceafa! Cel mai apropiat belgian era, de fapt, la vreo 2 metri, mai in interiorul careului.

Reducerea scorului a fost tot urmarea unei intamplari, de aceasta data fericite: abia intrat in teren in locul lui Paulinho, Renato Augusto a marcat din excelenta pasa-centrare a lui Coutinho, in minutul 75, singura faza clara, luminoasa, a cvintuplilor campioni mondiali. Cam putin…

Ar mai fi o constatare dupa aceasta zi. Am avut satisfactia, de care imi este putin rusine, dar efectiv nu suport asemenea gen de oameni: cei mai mari simulanti, penibili, cersetori, in conditiile filmarilor cu vreo 30 de camere si sistem VAR, Cristiano Ronaldo, iar de vineri seara si Neymar au plecat acasa mult mai inainte decat ar fi avut pretentii.

A doua este ca, tragerea la sorti, aleatorie, nu-i asa, a dus la o parte de tablou a sferturilor 3 foste campioane mondiale, care, impreuna, au adunat 8 titluri supreme, iar pe partea cealalta, una singura, Anglia.

Asta inseamna ca in cealalta semifinala se vor intalni invingatoarele din “sferturile” de sambata: Anglia-Suedia si Rusia-Croatia, primul meci de la 17,00, al doilea de la 21,00.

Asa, de distractie, eu as merge pe o finala Franta-Croatia! Ce ziceti?

 

Advertisements