* Campionatul mondial de ciclism pe sosea, adica adevaratul ciclism, s-a incheiat la Innsbruck “en beaute”, cu o victorie senzationala a spaniolului Alejandro Valverde, care reuseste sa imbrace tricoul arc-en-ciel la a 18-a participare, cu 6 alte prezente pe podium, dintre care prima acum 15 ani, in 2003, la Hamilton, in Canada.

La 38 de ani, Valverde intra definitiv in Legendele Olimpului ciclist, mai ales ca acest succes, exceptional, a fost realizat cu atata stralucire la doar un an dupa o grava accidentare (fractura de rotula, in prologul Turului Frantei-2017, de la Dusseldorf.

Pe de alta parte, cred ca mi-au venit in minte expresiile frantuzesti din primul alineat nu numai pentru ca se potrivesc atat de bine culturii bicicletei, cat si pentru ca dupa 13 ani de la ultima clasare pe podium, un francez, Romain Bardet, a cucerit argintul (bronzul revenind canadianului Michael Woods), dar si pentru ca francezii, cei mai fermi luptatori impotriva dopajului in ultimul deceniu, au avut 3 oameni in primii 10!

Cursa de fond care a inchis sarbatoarea ciclismului a fost de poveste. Una de la care  ciclismul romanesc a lipsit, in 3 curse total, dintr-o grava eroare de inscriere din partea FRC, in alte 5 abandonand, cum a fost cazul duminica, Serghei Tvetcov punand picioarele jos la jumatatea traseului.

Pe un traseu nebun, care, pe harta arata fix ca un pieptene, cu dintii ascutiti intr-o succesiune cvasi-regulata, am avut de toate: si o evadare, de 11 rutieri, inca din start, care dupa 100 km ajunsesera la 17 minute avans, si goana nebuna de urmarire, si hartuiri si caraturi, pentru ca pe ultimii 10 km, sa asistam la actiunea decisiva.

Din plutonul de frunte au tasnit Bardet, Valverde, italianul Muscon, Alaphilippe, Woods si olandezul Dumoulin, dar pe panta cu denivelare pe alocuri si pana la 20 la suta (unii ciclisti, mai masivi, precum batavul faceau “opturi”, pentru a avea aderenta sa poata inainta) au plecat Valverde, Bardet si Woods, buni si coboratori, si cataratori.

Din acel moment era cam clar ca daca se ajunge in formula asta, Valverde, cel mai bun finisseur dintre ei, are sanse spre 100 la suta. Numai ca, dand dovada de o vointa exceptionala, Dumoulin a prins in ultimul kilometru grupul celor 3, amenintand, cu talentul lui de contratimpist, victoria ibericului. Nu a fost asa, a incercat pret de vreo 10 pedale, a primit un raspuns prompt, asa ca s-a multumit cu locul 4.

Iata clasamentul final al cursei de fond Elite a CM de ciclism din Austria:
1 Alejandro Valeverde (Spania) 6:46:41
2 Romain Bardet (Franta)
3 Michael Woods (Canada)
4 Tom Dumoulin (Olanda)
5 Gianni Moscon (Italia) 0:00:13
6 Romain Kreuziger (Cehia) 0:00:43
7 Michael Valgren (Danemarca)
8 Julian Alaphilippe (Franta)
9 Thibaut Pinot (Franta)
10 Rui Costa (Portugalia)

* In Formula 1, campionatul mondial pare incheiat, dupa victoria britanicului Lewis Hamilton (Mercedes) la Soci, cu doar 5 Mari Premii ramase in calendar, distanta fata de urmatorul clasat, Sebastian Vettel (Ferrari), ajungand la 50 de puncte.

La fel se petrec lucrurile si in clasamentul mondial al constructorilor, unde, de asemenea, Mercedes si-a marit avansul, reusind o dubla prin clasarea pe locul secund in Marele Premiu al Rusiei a finlandezului Valtteri Bottas.

Sebastian Vettel a incheiat pe 3, parand si el impacat cu gandul unei noi ratari, mai ales ca era clar dezamagit dupa ce ordinele de echipa de la Mercedes cu 5 tururi inainte de final au facut imposibila lupta: Hamilton a trecut in fata, unde se afla Bottas pana atunci, iar finlandezul, ascultator si devotat, a facut totul sa-l sicaneze pe german, pentru a-si proteja liderul.

Si cand te gandesti ce scandal era acum numai 2-3 ani, cand fostul “patron” al Formulei 1 Bernie Ecclestone (acum, in tribune, oaspete de onoare al lui Vladimir Putin, langa care a stat la Soci) tuna si fulgera impotriva unor astfel de aranjamente.

Si atunci era vorba de ipocrizie, evident, dar lucrurile erau facute mai cu fereala, parca, si doar prin cedarea locului mai bun in cursa pentru pilotul mai bine plasat, nu era “completat” si de impiedicarea adversarilor…

Ma rog, saptamana viitoare vom fi pe circuitul de la Suzuka, pentru Marele Premiu al Japoniei, dupa care vom merge in SUA, indreptandu-ne clar spre o dubla Hamilton-Mercedes!

* Beneficiind de postura de lucky-loser, Sorana Cirstea a acoperit, din pacate, total sensul expresiei: adica a fost norocoasa ca, prin retragerea australiencei Ashley Barthy, a ajuns pe tabloul principal la Beijing, desi fusese invinsa in turul secund al calificarilor, dar si pierzatoare, fiind invinsa de olandeza Kiki Bertens (cap de serie nr. 11), cu 6-2, 6-1, in 57 minute.

Romanca s-a consolat, totusi, cu 23.845 dolari si cu inca 10 puncte WTA. Luni, cum spuneam si ceva mai devreme, Mihaela Buzarnescu joaca in primul tur cu belarusa Aleksandra Sasnovici. Fiti pe faza de pe la 9,30…

Advertisements