Romania a terminat pe locul 4 acest Campionat european de handbal feminin, rezultat bun, chiar foarte bun, daca luam in calcul nefericita accidentare a Cristinei Neagu, dupa 20-24 (8-15) in finala mica, bronzul revenind Olandei.

Titlul a fost cucerit de gazde, Franta invingand cu 24-21 (13-12) Rusia, astfel ca in finala am avut reprezentativele care detin in acest moment toate titlurile majore posibile: cel olimpic, Rusia, mondial si european, Franta, ceea ce marcheaza o reasezare a valorilor in ultimii 2 ani si jumatate, daca ne gandim ca Norvegia, septupla campioana europeana, tripla mondiala si de 2 ori olimpica, s-a clasat doar pe locul 5.

Este o mai veche marota a mea: grecii, creatorii sportului adevarat, prin Jocurile Olimpice, dar si celelalte din bazinul mediteraneean, au intuit, au gandit, nu stiu cum sa spun, ca un ciclu pentru mentinerea la varf dureaza cam 4 ani. De aceea au inventat, cu peste 700 ani inainte de Christos, Olimpiada, adica intervalul de 4 ani dintre Jocuri. Ei bine, pana la Tokio avem si noi timp sa ne inscriem puternic la cuvant, potential am aratat!

Si acum sa revin la ale noastre. Prin rezultatul obtinut acum, handbalistele romance, care puteau repeta cel mai bun loc din istoria celor 13 participari la Europene, cucerirea medaliei de bronz, ca si in 2010, au reusit sa scape fara preliminarii pentru Mondialele din 2019, din Japonia. Adica aceste chinuite fete si-au oferit, ele, prin stradania lor, o luna de vacanta adevarata in vara!

Pentru ca handbalul, ca mai toate sporturile cu un succes in crestere, este in pericol sa se autodistruga, prin bulimie: se joaca din ianuarie pana in preajma Craciunului, iar fondul de practicante la acest nivel este redus, mai ales in Europa, unde se afla cam tot ceea ce inseamna valoare.

In fine, acea pauza va fi buna si pentru recuperarea celei mai bune handbaliste din ultimul deceniu, Cristina Neagu, rupere de ligament incrucisat la genunchiul drept, iar daca ne gandim ca sportivele romance cu cel mai mare succes in disciplinele lor, aici ma gandesc si la Simona Halep, “s-au rupt”, si din cauza programului infernal, ne putem da seama de ceea ce inseamna performanta la cel mai inalt nivel.

Iar in finala mica de duminica, precedata de vestea excelenta ca avem cel mai bun pivot din Europa (adica din lume…), pe Crina Pintea, partea a doua a meciului, cand cu tinere in echipa am reusit sa revenim de la 9 goluri deficit, pana la a ameninta adversarele pe final, poate ar trebui sa fim optimisti in continuare. Sa nu uitam ca in Japonia, la CM-2019, se vor acorda si locuri si bonusuri pentru prezenta la JO-2020 de la Tokio.

In fine, constatand ca, iata, in grupa principala II am pierdut in fata Olandei la mai o diferenta mai mare decat acum (24-29), avand-o si pe Neagu in teren, sa fim multumiti cu ce au “produs” fetele noastre in Franta acestui an. Ne-au tinut in emotiile pozitive ale performantei, ne-au bucurat, ne-au si mahnit putin, dar am trait 17 zile la intensitate maxima, in timp ce in rest suportam o atmosfera naclaita de nimicuri ticaloase!

In finala mica au evoluat echipele:

România: Denisa Dedu (10 mingi parate), Yuliya Dumanska (3 mingi parate) – Laura Chiper (3 goluri), Aneta Udristioiu, Melinda Geiger (2), Ana-Maria Dragut, Cristina Laslo (2), Madalina Zamfirescu (2), Eliza Buceschi (2), Crina Pintea (1), Raluca Bacaoanu, Gabriela Perianu (2), Bianca Bazaliu, Cristina Florica, Valentina Ardean-Elisei (6). Selectioner: Ambros Martin.

Olanda: Tess Wester (14 mingi apărate) – Debbie Bont (1), Angela Malestein (4), Charris Rozemalen, Merel Freriks, Kelly Dulfer (1), Estavana Polman (7), Nycke Groot (5), Delaila Amega, Maura Visser, Lois Abbingh (4), Laura van der Heijden (1), Inger Smits (1), Lynn Knippenborg (1). Selectioner: Helle Thomsen.