Suedia ne-a administrat o corectie incredibila la CM de handbal feminin din Japonia, in penultimul meci al Grupei principale II, batjocorind, aproape fara sa vrea, echipa Romaniei, la un scor de rasul lumii: 34-22 (14-9), dupa un joc fara nicio noima pus in pagina de selectionerul suedez Tomas Ryde, un complice, cel mult, la urma-urmei.

Spun asta pentru ca nu la acest meci si-a etalat alde Ryde, adica nu fac nicio speculatie legata de nationalitatea omului cel mai inexpresiv pe care il puteam vedea la acesta competitie. Intrat in combinatii sulfuroase, cu urmarirea jucatoarelor romance din livingul de acasa, de langa Cercul Polar, toba sparta numita Ryde nu a dat nici un semn de pricepere.

Cel mai ieftin gol, cum spunea Cristi Gatu, cel pe contraatac, a fost anulat din preocuparile formatiei noastre, de vreme ce totul a fost gandit cu 1-2 schimbari aparare-atac. Dimpotriva, cu acest 7-6 in atac, adica scoaterea portarilor pentru a avea superioritate, vezi Doamne, am dat gratuitati adversarelor, care au marcat din poarta-n-poarta de vreo 20 de ori la acest turneu. Iata, 7 doar acum, cu Suedia!

Apoi, ai o jucatoare de sut precum Cristina Neagu, cea mai buna din lume, inter stanga de poveste, golghetera in majoritatea competitiilor la care participa. Ei, ia spuneti, ati vazut vreo urma de idee de schema – blocaje, paravane, schimbari de locuri, care sa o puna in valoare vreo secunda? Tot ce a facut a facut singura-singurica. Cum sa nu pui, suplimentar, in valoare o asemenea comoara?

Fisa tehnica (din care va dati seama ca si comisia tehnica ne-a citit ca furnizam meciuri fara probleme, la ultimele doua avand cupluri de arbitri din Argentina si Uruguay; nu-i gluma, credeti-ma, oamenii de la IHF stiu ce fac):

România: Denisa Dedu, Yuliya Dumanska, Diana Ciucă – Aneta Udriştioiu (4 goluri), Laura Pristăviţa (2), Cristina Neagu (4), Gabriela Perianu, Crina Pintea (4), Cristina Florica (1), Elena Dache, Anca Polocoşer (1), Lorena Ostase (2), Sonia Seraficeanu (2), Mădălina Zamfirescu (2), Ana Maria Iuganu, Patricia-Maria Vizitiu.
Suedia: Filippa Idehn (2 goluri), Martina Thorn – Olivia Mellegard (7), Carin Stromberg (3), Linn Blohm (4), Jamina Roberts (1), Melissa Petren, Mathilda Lundstrom, Johanna Forsberg, Marie Wall, Anna Lagerquist, Isabelle Gullden (4), Hanna Blomstrand, Emma Lindqvist (4), Nathalie Hagman (4), Mikaela Massing (5).
Au arbitrat Cristian Lemes şi Mathias Sosa (ambii din Uruguay).

Acum sa nu credeti ca, prin faptul ca ma bag mai mult in chestii tehnico-tactice, vreau sa ocolesc lucrurile de fond, care inseamna politica generala din acest sport, mai evident decat in altele, din Romania, cum ar fi faptul ca dam carute de bani unor antrenori fie slabi, fie plimbareti pana la nesimtire, jucatoare straine intr-un mercenariat continuu, totul mirosind a “parandarat”.

Nu numai ca lucrurile sunt de domeniul evidentei, ca doar n-om fi toti nascuti ieri si in grote, dar vad ca nimeni nu vrea sa sparga buba. Si astfel, la necaz, constatam ca avem internationale care stau mai mult in teren la nationala decat la echipele lor de club (Polocoseru, de pilda, iar acest lucru s-a vazut, a avut 12 eliminari, ca o lua flama), ca nu primesc 1.000 de euro prime de obiectiv, in timp ce ziaristii suedezi se inchina cum poate lua o compatrioata de-a lor, handbalista, 10-12.000 euro pe luna, casa, masa, masina la dispozitie, vacante platite!

Gulden, va amintiti, i-a lasat pe compatrioti cu gura cascata pe cand juca la CSM Bucuresti (apropo, nu observa nimeni ca toate sporturile noastre de echipa sunt doar “municipale”, adica ale primariilor, sau departamentale, mai rau ca in urma cu 30 de ani, unde mai erau si de uzina, de firme cum ar veni?), iar acum, mai modesta, s-a dus acasa, unde a mers si ca sa nasca, joaca pe bani mai putini, si ne umple poarta de goluri!

In fine, mai vorbim. Deocamdata sa amintim ca tot marti in aceeasi grupa Rusia a intrecut Muntenegru cu 35-28 (17-16), iar Spania s-a chinuit cu niponele, castigand la limita, cu 33-31 (17-13), iar miercuri, de la ora 11,00, avem Romania-Japonia, un meci extrem de greu. Si sa va mai spun ceva: dupa atata umilinta prea putin imi pasa ca ajungem sau nu in vreun turneu preolimpic. Nu facem decat sa lungim boala, iar in sport, activitate de strategie, nu fuseraia de la noi, si convalescenta dureaza mult, mult….

* In fata acestor catastrofe la foc continuu, avem si o demisie. De onoare: lucrat la greu de “prieteni” si coterii, presedintele clubului Corona Brasov, grupare aflata in pragul desfiintarii, Liviu Dragomir, si-a dat demisia. Desi, vorba lui, cand a facut anuntul, vina era ca “trebuia sa fiu mai doctor decat doctorul”.

In ce ma priveste, nici acum nu sunt convins ca avem de-a face cu dopaj (unii scriu-vorbesc de “ace in vena”, la laser, iti sta mintea in loc!), inclin mai degraba spre turnatorii ordinare, facute de minti meschine, din rautate nativa…. RAZBUNAREA CA ARMA!