Cele 712 cluburi de top din cele 55 de campionate de fotbal din Europa au generat o cifra de afaceri record de 21 de miliarde de euro in exercitiul financiar 2018, in creștere cu 20%, conform ultimului raport „comparativ” al UEFA, adica fata de anul precedent, insa 75% din aceasta imensa suma este realizata in Big 5 – Anglia, Germania, Spania, Franta si Italia, iar 30 de cluburi, pe care le puteti vedea in tabelul de mai sus, fac, practic, jumatate din intreaga suma!

Altfel spus, dupa cum se vede clar din datele financiare cat se poate de oficiale, banii din fotbalul european sunt in doar cateva tari, adica in cele in care exista, pe de o parte, economii generale sanatoase, dar, in ce priveste fotbalul, si un manageriat profesionist, dus la cele mai performante proceduri, de la selectia copiilor, extinsa la intregul glob, trecand prin arene pline, in special cu abonati, drepturi de televiziune, sponsorizari serioase, pana la vanzarea de tricouri si orice poate genera un castig.

Adica, sa fie si mai clar, fotbalul de inalta performanta nu poate fi facut in arene vetuste sau inchiriate, cu asa-zise “academii” de copii si juniori, cu improvizatii, nici prin politica numita, plastic, de un mare scriitor acum cateva decenii a “chelnerilor de bacsisuri mici”, in care se vehiculeaza lefuri care in Occident sunt echivalente cu un ajutor de somaj…

Pe de alta parte, Uniunea Europeana de Fotbal atrage atentia asupra pericolului de “obezitate” privind factura salariala a celor 98 de cluburi din cele 5 ligi mari amintite, care a crescut cu este 1 miliard de euro, reprezentand 88% din toata cresterea salariilor, aceste cluburi fiind responsabile pentru 85% din cheltuielile brute de transfer si 75% din castigurile de transfer pe campionat.

In consecinta, in timp ce cluburile au fost, in marea majoritate,mai putin lovite de datorie decat inainte de introducerea regulilor de fair-play financiar, in 2011, presedintele UEFA, Aleksander Ceferin, a dat un avertisment cu privire la decalajul dintre intrari si iesiri din contabilitatea cluburilor.

Oficialul fotbalului continental a subliniat in primul rand printre neajunsuri ca diferenta a fost accentuată, exemplul cel mai frapant venind de la cluburile din Premier League, engleza asadar, unde deficitul a fost cu 2 miliarde de euro mai mult decat Bundesliga. De altfel, din primele 10 cluburi in clasamentul cifrei de afaceri pe 2018, 6 sunt din Premier League, cea mai bogata fiind Manchester United, pe 3, dupa cei doi “granzi de Spania”, cu 666 milioane de euro/an. Iar 13 cluburi din primele 30 apartin campionatului englez…

Ceferin, a carui expresie favorita, repetata mereu, este „echilibrul concurențial”, a descris peisajul financiar imbunătățit drept „un testament al succesului reglementarilor fair-play-ului financiar, ecosistemul de fotbal european fiind stabil, iar investitii sustinute ducand la succese sensibile”.

El a adaugat, insa: „Raportul evidentiază o serie de amenintari pentru stabilitatea si succesul fotbalului european continuu. Acestea includ riscurile polarizarii veniturilor alimentate de globalizare, a unui peisaj mediatic fragmentant si a cazurilor de dependentă excesiva de veniturile din activitatea de transfer.”

„Raportul arata, de asemenea, ca fotbalul in cluburile europene este puternic, unit si rezistent si sunt sigur ca fotbalul european poate si va depasi aceste provocari si altele la fel de reușite, evidentiind, totodata, ca avand profiturile televizate in crestere geometrica la varf, salariile au crescut in consecinta – cu 9,4% sau 1,2 miliarde euro, mai mult, semnificativ, decat cresterea veniturilor. Salariile sunt acum responsabile pentru 64% din cifra de afaceri a cluburilor.

UEFA va monitoriza cu atentie aceasta tendinta, deoarece un alt an de creștere salariala puternică in 2019 ar putea continua să afecteze serios profiturile operationale”, a conchis UEFA, prin vocea sa cea mai autorizata.