O stire cam neobservata in zilele precedente ar putea fi motiv de glume, daca nu ar fi cat se poate de documentata: ITF comanda controale antidoping cu miile pe an, cele mai multe in afara competitiei, jucatoarele de top, de pilda, fiind pur si simplu hartuite! Desi, spre cinstea lor, nu se plang defel, iar Simona Halep a fost recent senina la o declaratie pe acest subiect.

Totusi, cele mai napastuite sunt primele 3 din clasamentul WTA, Ashleigh Barty – 29 de controale in 2019, Karolina Pliskova – 28 si Simona Halep – 27, dintre care, cum spuneam, majoritatea in afara competitiei. Iata, la Simona 10 au fost la turnee, iar 17 acasa sau pe drumuri!

La Ashleigh Barty proportia este 12 in competitie, 17 in afara, iar egala ei la depuneri de urina in eprubete, Elina Svitolina (29) de 14 ori in concursuri si de 15 ori in afara.

Asta cu in afara competitiei presupune calatorii ale laborantilor, sosiri inopinate (probabil calatoresc la business class, ca sunt persoane importante, cazari, prelevarea, asta dupa urmarirea oricarei miscari in spatiu si timp a “infractorilor”.

Nici la masculin, ITF nu este mai putin vigilenta. Sarbul Novak Djokovic, numarul 1 mondial al tenisului masculin, a fost controlat de 24 de ori (10/14). Spaniolul Rafael Nadal, locul 2 ATP, a fost supus controlului – de 29 de ori (12/17), ca elvetianul Roger Federer, ocupantul pozitiei a treia in ierarhia internationala (9/20).

Cheltuieli mari la elvetian, daca ne gandim ca are obiceiul sa se duca impreuna cu familia pe muntii patriei, in rulote chiar, iar controalele in afara participarii la turnee sunt de 2 ori mai multe decat cele in care le-ar fi mai lesne celor ce preleva analizele. A, si primul roman in clasamentul ATP, Marius Copil, desi se afla spre locul 200, a fost vizitat de laboranti de 23 de ori in 2019.

Iar rezultatele sunt spre zero, singurul nume de sportiv dopat, cat de cat cunoscut, fiind Sara Errani, care a fost depistata cu o substanta, letrozol, aflata in medicamentele folosite de bolnavele de cancer mamar operate, un tratament adjuvant, hormonal, care poate fi folosit, il gasiti la farmacii, si in tulburarile postmenopauza.

De fapt, plangand, italianca a explicat ca mama ei facea tratament cu medicamentul respectiv si, probabil dintr-o eroare, a ingurgitat si ea, probabil cazuta in pastel gatite de mama acasa, in Italia. De altfel, pedeapsa a fost de 2 luni suspendare (marita de TAS la 10 luni, ca acolo nu au decat mimim si maxim la pedepse, nu pot da mai putin de minim…).

Ce avem noi aici? Una ca in tenis este extrem de greu sa te dopezi, ca nu stiu cine poate gasi potiunea magica la un sport aerob-anaerob, cu momente de pauza dese, dar si de intensitate maxima, dovada si numarul infim, aproape nul, de cazuri pozitive, si acelea mai ales pentru droguri recreative (mai o marijuana, mai o cocaina…).

Iar numarul imens de controale (sa punem o medie de 20, cel putin, de jucatoare, pentru ca, iata, si Monica Niculescu a avut in 2019 de 24 de ori vizitele halatelor albe, Sorana Cirstea – 21) asta inseamna pur si simplu ca, in lipsa unei activitati, ITF, o structura vetusta, care se intretine din faramituri, intr-un sport bogat, dar acaparat financiar de ATP si WTA, si-o fi gasit o sursa de venit din tantieme de la laboratoarele antidoping!

Altfel cum sa-ti explici ca pana si competitiile pe care le organiza exclusiv, Davis Cup si FedCup, le-a pus pe tobogan, cu inventiile turneelor finale de 5-6 zile, din ce se mai intretine liota de functionari inutili? Iata o posibila sursa de venit, controalele antidoping cu miile, desi rezultatele spre zero sunt previzibile!